Cum sarbatoresti canicula?

Tare intrebarea, nu? Stiu. Problema e ca avem canicula pe capul transpirat deja de vreo luna de zile si tot nu am gasit raspuns la intrebarea asta. Chiar daca nu imi placea mie prea tare sa ies afara cu copilul la social "de cumetrie" prin cartier, macar eram linistit  stiind ca pot face asta oricand, ramanandu-mi astfel un as in maneca scurta. Insa de cand a inceput fierberea politica in tara a fiert si aerul. Sau invers. Sau fara legatura, aerul a inceput sa fiarba pur si simplu pentru ca e vara romaneasca si ploile s-au mutat in tari mai civilizate, iar vantul s-a oprit si el pe litoral caci nu mai suporta caldura si praful din Bucuresti. Colac peste pupaza, Enel s-a hotarat sa bage bani multi la cine-stie ce saltea si sa nu modernizeze reteaua electrica care sa suporte consumul de aere conditionate si incarcatoare
de iPhone de pe perioada verii. Astfel, suntem prinsi intr-o casa care  ofteaza de cald, fara aer conditionat si frigider cand i se pune pata companiei de electricitate si cu un copil dragalas si jucaus care nu intelege de ce ii curge apa din capsor si de ce e tinut inchis in casa.

Ei bine, ce ne facem noi in tabloul zugravit mai sus? Cum il domolim pe Luca cand este la fel de nervos ca noi si la fel de frustrat ca trebuie sa stea condamnat in casa pana tarziu, dupa actualitatile de
la ora 20:00. Pai nu prea ne iese. In timpul saptamanii, Del in scoate rapid dimineata pe la umbra de copaci batrani ca sa ii consume oleaca bateriile. Se baga apoi impreuna la casa cu aburi, mananca, dorm chinuiti si se joaca in preajma aerului conditionat ( cand avem curent ). Dupa amiaza ajung eu vlaguit de mersul cu bicicleta din Pipera, cu capul rosu si fierbinte si avid de ceva racoare. Luca ma ia de bun: "tata, tata, taaata! Cacacn" (excavatorul). Stai, taticule, ca ne jucam si cu excavatorul, doar sa imi trag si eu sufletul si sa beau o cana cu apa rece. Beau apa si incepem.


Luam toate masinutele de sapat din casa si la joaca. Merge treaba asta vreo 5-10 minute dupa care incepe sa imi aduca "catea" (cartea) si ne punem pe citit, rasfoit si invatat animale, pasari si gandaci. O mai lungim asa inca vreo 20 de minute, mai revenim la excavatoare si apoi incepe sa vaneze chestii noi prin casa. Isi aduce aminte de "aipedn" (ipad) si ma pune sa ii arat filmulete cu el, cu catei care latra ritmic melodia de la Star Wars si poze si filme cu .... excavatoare, desigur. Mai bagam si cate un joculet asa zis educativ, el apasa pe chestii fericit
pana cand se plictiseste si de asta. Se cam apropie circul pentru ca incepe sa simta nevoia sa iasa afara. Atentie, nu a trecut decat vreo ora jumate de cand am inceput.

Se duce din ce in ce mai des pe geam, strica dupa catei, dupa excavator si o ia pe calea plansului. Eu  ncerc tot ce am invatat la cursul de comunicare non violenta ca sa il scot din starea de nervi. Ii explic ca afara e amiaza ( in week-end ) sau ca e abia ora 6 seara si afara se moare de cald, dar el ce sa inteleaga? Il mai momesc cu cate o baie luunga sau cu cate o portie de sarit in pat pana cand bag niste rock-erala si mai scot untul din el.

Cu tot cu untul scos tot vrea afara. Si uite asa umplu sticla cu apa si pornim afara pe la ora 19 cand inca  omiti de cald. Il duc la locuri cu verdeata, cu o jumatate de grad celsius sub temperatura de cartier dar tot ma topesc de-a-n picoarele. El nu stiu daca simte vapaia caci e prea ocupat cu spatul cu excavatorul de jucarie in "tsip" (nisip), dar eu mor cu zile.

Iubesc vara si caldura, iubesc racoarea timida din serile calme de vara, iubesc terasele deschise pana tarziu, iubesc balaceala la mare, dar incep sa detest orele moarte in care nu pot scoate copilul afara.

Voi cum va descurcati? Si nu imi spuneti ca nu locuiti in Bucuresti, ca nu ma intereseaza. :)