In vacanta nu se
doarme. Inca o bere si
mergem. Ficatul rezista. Hai sa mai luam una. Aseara m-am facut praf. Vai ce ma
doare capul. Mergem si in seara asta? Hai sa dansam. Nu ma
intereseaza. Ma culc mai incolo. Si ce daca sunt obosit? Ler. Iara ler. Da mai tare. Haha! Dar
cine doarme la ora asta? Nu tipa si tine-te de sanie! haha! Am cazut...
Asta imi
venea in minte cand ma gandeam la vacantele de iarna din ultimii ani. Credeam
ca mai frumos de atat nu se poate. Dupa ce am aflat ca suntem insarcinati, pe langa bucurie ascundeam,
cred amandoi, si niste mari cantitati de panica. E normal, urma sa ni se
schimbe viata. Prima
frica a venit in concediu - tu iti dai seama ca asta e ultima vacanta
"linistita" fara copil? Uau! Da. Si mi s-au derulat prin fata ochilor
pierduti in zare toate betiile, concertele, chiuilelile si nepasarea din
vacante. Ce viata misto urma sa pierd. Unde se duc revelioanele de pana la 6
dimineata, calatoriile in tarile calde din vara si butoaiele de fericire din
fiecare vacanta?
Pe vremea
aia credeam ca vom ramane cu niste poze, amintiri si mici cicatrici de la
ratacirile vacantelor pierdute. Nu stiam ca totul a fost o joaca. Bucuria de atunci trecea repede
prin ficat, se urca la cap si cobora la picioare spre dimineata. Cea de acum
porneste din picioare, din maini, se urca la cap si ma face sa zambesc ca
prostul, in pat, tolanit dupa-amiaza langa noua mea familie. Nu credeam sa existe asa de multa
fericire simpla, domestica. Doar pentru ca am stat cu Del si cu Luca acasa am
reinventat ideea de vacanta. De acum vacanta este calda, tandra, iubitoare,
jucausa, zambareatza, lenesa, somnoroasa. Este tihnita si frumoasa. Nu glumesc.
Nu bag bullshit doar pentru ca am copil si acum nu mai incotro. Nu - vacanta
acum chiar are sens si chiar este cel mai frumos lucru pe care l-am trait
vreodata. Timpul petrecut alaturi de familia mea a fost genial. A fost primul
an in care nu mergem undeva de sarbatori.
La inceputul vacantei eram tare
speriat. Am tinut frica de vacanta de rahat sub camasa. Am tacut malc si am
asteptat amarat sa treaca. Dar, stupoare! A fost superb. Nu prea pot descrie in
cuvinte. Nici in poze - ca nu prea am facut. Cand ma simt bine nu fac nici
poze, nici nu scriu, nici nu cant - doar stau si ma bucur. Am trait vacanta
asta cu toata fiinta. A fost simpla, scurta (din pacate) si frumoasa. Un Craciun cald
cu familia la masa si pe skype, in functie de distranta in km dintre noi, si un
revelion lung (pana la 7 dimineata) cu prieteni guresi si hliziti. In rest...3 copii, noi si Luca, care s-au jucat prin apartamentul din
cartierul Titan.
Ce s-a schimbat ?
In vacanta se doarme si de doua ori pe zi. Inca o bere si mergem -
Luca mai
rezista. Ficatul rezista. Hai sa mai luam una. Aseara m-am facut praf. Vai ce
ma doare capul si copilul asta rade la mine si nu ma lasa sa dorm. Nu mai
mergem si in seara asta - stam doar noi 3 acasa. Hai sa dansam. Hai sa cantam. Ma
intereseaza. Ma culc putzin mai incolo. Si ce daca sunt obosit? Ler. Iara ler. Da
mai tare! haha!; Dar cine doarme la ora asta? - aoleo, Luca. scuze! Nu tipa - o
sa darame bradul de Craciun. haha! A cazut...
...si ce frumos e sa lenvesti fara mustrari de constiinta !;)
ReplyDelete:) frumos. foarte frumos. si noi il asteptam pe Darius doar cu cateva luni in urma, si noi am petrecut niste sarbatori minunate doar noi 3, fara planuri sau calatorii. noi 3 in casa noastra calda. ne place sa iti urmarim experientele pentru ca ne regasim mult in ele. citim cu voce tare sa auda toti. ne place ta-su. multumim! Darius, Adrian si Adriana
ReplyDeleteSuperb!! Mi-au dat lacrimile, sincer...
ReplyDeleteFelicitari, TATA!