Monday, March 5, 2012

Cu ta-su la piatza

De mici am fost invatati sa respectam semnele alea cu batranul cu baston, cu vorbitul la sofer si cu femeia gravida sau cu copii in brate. Ne-au frecat la cap in gradinita, scoala si tramvai de ne-au intrat in  subconstient. De exemplu, cand apare o burta de gravida in fata ziarului vreunui calator cu metroul acesta sare ca ars, antrenand cu el inca vreo doi vecini de banca care se cearta care sa dea locul gravidei. Asta e un reflex bun, nu zic, doar ca sunt momente cand gravida nu se poate aseza de burta mare ce are si calatorii datatori de loc raman interzisi, cu ochii iesitii considerabil din orbite - cum adica nu stati? Stati, doamna, jos! Ceilalti care s-au mai ridicat prin simpatie raman si ei cu gurile cascate - pai si eu de ce m-am mai ridicat? E haios cum semenii se lupta sa faca bine cu forta, cateodata, gravidei sau mamei cu copil (mic) in brate.
De ce zic mic, pentru ca daca boracul e atat de mare incat reuseste sa stea in picioare atunci intra la categoria " las' ca el e tanar si poate". Chiar daca asta micu' abia se tine vertical.
Concluzia mea este ca daca oamenii vad un parinte cu copil mic si neajutorat acestia sar ca arcurile unui telescop de ceas chinezesc sa ajute. Ideea haioasa este ca neajutorat pare un copil care este purtat in marsupiu in timp ce unul plimbat in carutz nu se vede si nu se baga in seama. Dar cand il expui mandru pe piept, in vreo Manduca sau alt marsupiu se uita toata lumea ca la maimutza litoralului. Li se face un fel de mila, cred, cand il vad pe copil strans acolo, dand din maini si zambind tembel. Toti devin super-prietenosi, ba chiar cateodata super-prea-prietenosi. Asta merge brici la coada la impozite si taxe unde s-ar lua oamenii din coada la bataie ca sa te lase sa treci cu copilul. Iti dau locul chiar daca n-ai treaba la coada aia. E foarte haios, dar mai haios e la piata:
- Vaaaai, cat are?
- 11 luni
- Uaaau, am si eu o nepotica de 6.
- Sa va traisca! zic eu, parand interesat.
- ..Si dvs! Ce va dau?
- Rosii
- Nu luati si niste mere pentru ala micu'?
Normal ca nu iau si mere pentru ca nu am cerut, dar ei simt nevoia sa il ajute pe saracul animalut strans in brate la ta-su. Sa ii dea ceva de mancare la maimuta.

- Vaaai, cat are?
- 11 luni, face un an in doua saptamani.
- Am si eu un nepot de doi anisori. Merge la cresha acu'.
- Sa va trasca! E mare el dvs.
- Daaaaa. Si dvs. sa va traisca!.......tzie ie mai mamicaaa? zice doamna catre copil, cu vocea pitzigaiata de alint. Stai bine acolo la tatiiiiicu? Nu ti-e cald?
Imi spune astfel ca e ingrijorata de soarta copilului strans in chestia aia barbara la pipetul meu.
- Ce va dau?
- O legatura de patrunjel
- Nu luati si morcorvi pentru el sau telina buna? Noi ii dam de la 3 luni telina.
O injur in gand, zambesc frumos si refuz politicos. Inteleg ca arat ca masinile straine cu copilul pe mine dar lasati-ma fratilor sa cumpar linistit? De ce trebuie sa povestesc viata lui Luca si sa o ascult pe a nepotilor lor pentru o legatura de patrunjel?
Dupa ce ma indepartez aud cum comenteaza cu vecinele de stand ca sa aud si eu:
- Ai vazut, fata? Ha-ha-ha! ...cum il tinea... Nu i-o fi cald la copil?
- Nu stiu, fata, dar am auzit de la un nepot ca .....
Si uite asa, din nepot in nepot se duce buhul ca umbla unul prin piata care isi chinuie copilul.

Se mai intampla si chestii fericite. Asta vara de exemplu, cand era rosia mai apropiata de original aveam o batranica de la care cumparam mereu, care il stia pe Luca din primele saptamani si nu mai punea intrebari gratuite, si despre care stiam ca are un nepot mai mic dar nu imi mai povestea de el.
- Oooo. Ati venit sa va dau rosii! Zambea generos, cu drag.
- Daaa, v-am pomenit toata saptamana trecuta. Delicioase!
- Eh, mama, acu' n-am sa-ti dau.
- Aoleu, dar astea ce sunt? Nu sunt rosii?
- Ti-am zis, nu am sa iti dau. Si zambea complice. Imi spunea de fapt ca rosiile nu erau bune. Tinea la mine mai mult decat la banii ei. Tot ea imi dadea mereu cate ceva din partea casei "pentru ala micu"; chiar daca imi dadea ardei iute, tot pentru ala micu era. Abia o astept sa apara la primavara cu prospaturi din gradina de la ea si sa se mire bland cat a mai crescut Luca.



In schimb, daca vreau nepasare ma duc la supermarket. Acolo am impresia ca si eu si copilul suntem inexistenti - ma loveste lumea cu carutul de cumparaturi, se arunca in fata mea la coada si nu mai zambeste nimeni la copil sau la mine. Nici nu se mai mira. Doar la casa imi arunca la un cand de vreme o privire cu o umbra de zambet doamna care scaneaza produsele pe banda. La supermarket nu conteaza cine esti si ce vrei - te descurci singur. Parca prefer totusi piata cu oameni guresi si curiosi, cu tarable colorate si (unele) plesnind de santate si cu mici bonus-uri de la negustori.

La voi cum e? Va place sa mergeti cu boracul la piata? Lui ii place? Lui Luca ii place mult.

13 comments:

  1. am mers la cumparaturi cu nepotica mea si experienta a fost similara. copilului ii place atentia, si ii plac figurile noi, deci de fiecare data se distreaza pe cinste, iar pe mine ma amuza tare mult pentru ca lumea zice ca-i fiica mea :) ce-i drept semanam destul de bine.

    ReplyDelete
  2. Când era al meu asa de vreo 2-3 ani si greu de ținut pe loc, nu prea mergeam la cumpărături în doi, sau îl lăsam cu taică-su sau mergeam în trei, că era cam dificilă treaba. Oricum, apăreau urgențe, o hârtie igienică, o apă, o ceva, si era musai să cobor la magazinul din scara blocului. Normal,î l luam cu mine, doar nu era să-l las singur în casă...Ce să zic, în trei minute de cumpărături îmi crestea tensiuna la 200. Trăgea de toate cele, punea mâna peste tot, dădea stive de diverse produse de pământ...cum intram în magazin, o vânzătoare se posta stategic în spatele nostru si se străduia să prindă borcanele si alte aleape care le proiecta juniorul în aer, în fracțiunea de secundă în care nenorocita de mine îndrăznea să ia ceva de pe raft si să-si pună în cos. bine că nu a durat faza aia decât cam un an...

    ReplyDelete
  3. wow! "doar" un an? mi se pare enooorm! mi-e frica. :D
    Luca e cuminte momentan pentru ca nu merge.

    ReplyDelete
  4. Da, la fel e si la noi. In plus: "n-ai avut cu cine sa-l lasi, maica, de l-ai scos pe vremea asta...dar ce sa faci? trebuie sa ii iei mere copilului". Sau: "dar nu ti-e greu sa faci piata cu copilul dupa tine?". Sau, cea mai tare: "ce bine sta el acolo! il doare pe el in c** ca ma-sa cara, saraca, pentru el pana nu mai poate!"

    ReplyDelete
  5. Eu am un meitai si la inceput eram oarecum retinuta sa ies cu copilul afara, insa vazand cat e de confortabil, atat pt mine ca mama, cat si pt ea, am renuntat la orice si am iesit nestingherite. Am auzit comentarii fel si fel, de la "vai, ce chinuie copilu", "il tine cracanat acolo" la comentarii mai domestice. Mai frumos, saptamana trecuta, un batran de la tara mi-a zis "mama cangur", m-a compatimit blajin ca sunt nevoita sa o iau dupa mine, indiferent de vreme, "daca nu are cu cine sa-l lase acasa"
    Ador sa iesim la cumparaturi, prefer piata, tot pt produsele de la tara. Asta vara, cand Miru era un ghemotoc mic intr-un carut, eram ajautate mereu, dar nu de barbati, domni nu le pot spune, ci de doamne. Primeam si noi bonusuri si de multe ori cumparam si ce ni se mai recomanda, ca de nu ajungeam in casa si mai ieseam la o tura de cumparaturi. La supermarket mergem pt altele si la fel ca in cazul vostru, suntem doar noi si atat. Uneori nimerim la aceeasi casiera si se converseaza dragut cu copila. Nu stiu de ce, dar urasc teribil sa puna mana pe copil, desi are 11 luni si 2 saptamani :))) Mi se pare de bun simt sa-ti tii mainile pe langa tine, mai ales ca nu e copilul tau.

    ReplyDelete
  6. Mi-a mers la suflet tot ce-ai scris.
    La noi tot sotul plimba copilul in chestii din astea, gen wrap si manduca, si incheie haina lui peste copil, asa ca nu se vede decat capsorul. Si este foarte faina reactia vanzatoarelor cand intra in magazine si aproape ca raman cu gura cascata: "ia te uita, e un copil acolo!" Sau a celor care aproape se impiedica pe strada, lungind gatul sa vada ce misca la "baiatul ala, saracul, ce gras este" :P
    La piata au mers din toamna aproape in fiecare zi. Au precupeata lor care le da si banane si mere si varza si multe altele, gratis. Si nici nu pune mana pe copil. Mai sunt diverse batranele care ii cunosc si vin sa-i puna mana pe obraz, ca atata se vede, si copilul, destept, intoarce capul.
    Si au avut si ei intrebari de genul: dar nu se sufoca?, dar nu se imbolnaveste daca il scoti afara pe ninsoare, ploaie, frig? dar sta bine acolo? nu-l doare nimica? si multe altele. Intre timp, pentru ca stam intr-un orasel micut, lumea s-a obisnuit cu ei si nu se mai uita ca la urs cand trec pe strada. Acum s-au resemnat: "ia te uita ce bine sta acolo" sau "ce bine ca l-ai scos in fiecare zi afara, ca noi n-am facut asa si uite, a racit copila..."
    La supermarket este foarte atent, inca nu intinde mana sa traga de nimic si mai nimerim cate o fata la casa care se uita la noi cu drag. Nu, nu ne-a dat nimeni voie inainte la coada, dar m-au ajutat niste doamne in autobuz cand l-am alaptat, tinand o haina de-a lor in dreptul geamului sa nu-i intre copilului soarele in ochi :D

    ReplyDelete
  7. Of, no offence, dar Luca e cam infofolit, l-am vazut in mai multe poze :(. In supermarket fie-mea ar lesina sa fie imbracata asa. Poate tanticile din piata iti spuneau ca ii e cald pentru ca ele chiar credeau ca ii e cald, nu pentru ca era tinut in Manduca, deja e plin de carrier-uri, come on, suntem in Bucuresti nu la Cucuietii din deal :)

    ReplyDelete
  8. Din cate tin minte poza fost facuta cand eram in plin cod colorat de friguri. ;)

    ReplyDelete
  9. In mama codului in magazine e super cald, si mai e si intr-una cu Del cu fularul peste gurita, big NO NO, se favorizeaza microbii in mediul ala umed :(. Serios ca n-o zic cu rautate, poate o convingi pe Del ca abordarea cum ma imbrac eu asa merge si plodul e cea corecta ;)

    ReplyDelete
  10. :)) imi placd asta cu abordarea ta e corecta;) cui sa ii multumesc pt sfaturi ca nu te-ai semnat;)! Io-s din Moldova, la noi era mereu frig:)

    ReplyDelete
  11. Delia si eu sunt din Moldova si la noi cred ca a fost cam la fel de frig ca pe la voi, dar toata iarna am plimbat-o pe Miru fara fular la gura, doar cu suzi in gura, c el mult i-l puneam legat la spate. Si nu a racit o data din cauza asta.
    Si sa nu va suparati cand lumea isi da cu parerea, lumea zice, voi tot cum vreti voi faceti ca e copilul vostru. Si doar voi ca parinti stiti cum e mai bine pt el. Noi cei de pe margine ne spunem punctul de vedere.
    Marti la mine a fost un soare cu dinti, dar tot am iesit afara si o bunica mi-a sugerat fortat sa-i pun si gluga de la fas peste caciula, iar fularul sa-l intorc la gura. Simteam ca imi ies flacari si pe partea din dos, dar am zambit si multumit ironic spunandu-i ca pe gerul al` mare tot asa am iesit din casa si nu am patit nimic.
    Binevoitori sunt peste tot!
    va imbratisez. Crestere usoara!

    ReplyDelete
  12. buna...in primul rand felicitari pt blog...atat pt ta-su cat si pentru ma-sa.va citesc de ceva vreme dar niciodata nu am indraznit sa las vre-o postare...dar de aceasta data vreau sa zic ca au dreptate restul cand spun ca nu este bine sa infofolesti copilul indiferent cat de ger este ...iar partea cu fularul...ce sa zic este exclusa in totalitate.cristian are 1an si 9luni dar nici in iarna aceasta nici in iarna trecuta nu i-am pus fular la gura.intradevar se favorizeaza microbii in acelmediu umed.si mai ma si pun in locul copilului si ma intreb daca mi-ar placea sa am pe fata un fular umed in permanenta:( yeah.in rest ce sa zic decat ca sunteti foarte tari.pupici de la mare!!!

    ReplyDelete
  13. gata. got it! ;) are logica faza cu fularul umed. eu, in plus de umed, imi amintesc din copilarie ca aveam mereu scame in gura de la fular. :)))
    deci nu e de bine.

    mersi!

    ReplyDelete