ma primiti pe mail?

Monday, April 1, 2013

Ma bucur de orice kkt


Primul scutec cu adevarat plin - era  in prima zi, cand nu mai conta daca era lumina sau noapte si cand totul era asa de intens si de nou ca nu ne puteam inchide maxilarele de uimire. A fost un cacatel inchis la culoare, uleios asa cum citisem ca trebuie sa fie primele defecatii. Ne-am bucurat ca la Mos Craciun cand l-am vazut. Ne impingeam unul pe altul sa vedem cum arata, cum miroase si daca ne zice ceva. Personal nu mai intalnisem niciodata asa ceva si eram curios ce efect are la ficat - rezist sau nu la schimbat copilul? Apoi mi se parea minunat cum din nimic a aparut un copil, apoi laptele matern si din suma lor un rahatel mic si uleios. Era semnul ca sistemul digestiv al lui Luca functioneaza si noi nu ne mai incapeam in piele de mandrie si bucurie. Ne-am dat seama tarziu ca tocmai ne bucurasem de un cacat si din momentul acela asa avea sa ne fie viata. 

Ni se spusese ca trebuie sa isi faca nevoile cu o anume regularitate si ma apucasem sa notez zilnic in calendar cand si ce da scutecului. Mi se parea cam exagerat si m-am oprit din triat si indosariat toti rahatii dupa o saptamana. Oricum, stiam ca deja ca Luca functioneaza corect si eram fericit. Fusese o saptamana in care ma bucurasem la fiecare scutec plin ca la golurile nationalei - eram epuizat deja de atata bucurie.

Am lasat apoi rahatii sa curga linistiti in ritmul lor si noi ne-am vazut doar de spalat copilul. Fiecare cu treaba lui. Mai nasol era cand nu murdarea pempersul cu maro vreo cateva zile. Atunci sa vezi panica! Ce o avea? O fi de la dinti? Pai nu trebuia sa fie invers la dinti? Ai mancat tu ceva si i-ai transmis prin lapte? De la aer sa fie? De la Univers? O fi de la ei? Si da-i baga masaje la burtica de tip "I love U", flexari de picioruse si mangaiat. Mai ca imi venea sa pun gura la teava ca sa il desfund. Eram turbat. Ma mai linistea cate un part tiuit dar prea putin. Cand facea in sfarsit imi venea sa imi iau concediu a doua zi ca sa ma pot imbata. Bateam "cuba" cu sotia, chiuiam, felicitam copilul si apoi intram intr-o analiza atenta a rahatelului vinovat cu blocajul. Ce o fi chestia asta ca niste seminte din el? Si firicele astea? Are culoarea normala? Ia stai ca fac eu o poza si o trimitem medicului, doar sunt fotograf, ce naiba. Si pac poza pe mailul pediatrei. Cred ca radea saraca femeie de se prapadea - inteleg sa primesti spam cu reclame plicticoase sau cu penis enlargement pills, dar poze bine incadrade si bine iluminate cu caca de copii e prea de tot. Si mai mult, sa raspunzi apoi pe un ton profesional ca e normal rahatelul din imagine cred ca e chiar greu. Eu in locul pediatrilor as pune de o expozitie foto macar pe FB si sa tag-uiesc parintii in rahatii odrasleleor ca sa se amuze.

Mi-a venit sa va zic de chestia asta pe fondul unei constipari care il tot viziteaza cam saptamanal pe Luca si am ajuns sa primesc sms cand sunt in sedinta la serviciu: "a facut mult. Saracul" iar eu rasuflu asa de usurat de parca am facut chiar eu, acolo in sala cu toti colegii. Stiu ca sufera din cauza asta si ne tot caznim sa o reglam din alimentatie. Asta insemnand sa nu mai mananc eu toate prostiile (adica nimic din ce imi place mie si lui Luca). Daca mi-e pofta de salam trebuie ori sa mananc cand deschid usa de la frigider ca sa ma pitesc de el ( sa vezi cum deschid frigiderul din doua in doua minute) ori sa mananc noaptea dupa ce se culca el. Mai naspa e cu carnatii pe care nu ii pot praji pe ascuns. Cel mai simplu e sa tai de pe lista complet placerile pantecului si sa ma umflu de paine si apa. Si toate astea pentru un cacat mai incapatanat.


Acum stim cu totii ca ideea "bucurosi de orice rahat" se poate extrapola la orice capitol. Ne entuziasmam la fiecare mic gest pe care bebelusul-legumita (cand e el foooarte mic) il face nou - uiteee, a miscat ochii!; ai auzit cum a horcait in somn? - cat de taree!; uite, uite cum strange puminsorul de bine!; vaaaaai cat de frumos ii curg balele pe pat!; sunt foarte fericit, mi-a mancat un iaurt intreg; mi-a mancat toata banana; mi-a facut muci doar odata in iarna asta; mi-a vomat foarte putin pe tricou; Deeeel, sa fi vazut ce part a tras! Yeaah! Imi amintesc putinele cuvinte care m-au bucurat cum nu ma bucurase nimic pana atunci. Eram la una dintre echografiile importante:"creier normal, inima normala, plamani normali". Faptul de a avea un copil cu organe normale si functionale a fost cea mai buna veste pe care o puteam primi. Ne dorim aparent cu totii numai premianti si copii deosebiti dar de fapt tot ce conteaza este sa fie normali si sanatosi. Ne bucuram la fiecare cacat pentru ca din fiecare cacat se construieste un copil normal, asa cum ni-l dorim cu totii. 

14 comments:

  1. SUPER! Asa ne simtim si noi...ai scris pe gustul si sufletul meu....numai cu carnatii si mancarea normala nu se impaca al meu acum, dar ajungem noi si acolo :)

    ReplyDelete
  2. Cat de frumoasa e viata cu kkt cu tot:) Si eu ma bucur la fiecare "bomba olfactiva" a micutei:))

    ReplyDelete
  3. :))) noi avem 1 an si 4 luni si experimentam olita! cand reusim sa prindem momentul si rahatelul aterizeaza in olita, avem 10 minute de sarbatoare: adulam rezultatul, laudam copilul, batem din palme, apoi mergem cu trambe si sulite catre tronul din baie, unde isi gaseste obstescul sfarsit...Copilul si parintii sunt extaziati de isparava infaptuita!!!

    ReplyDelete
  4. Dedi, stiu ca dincolo de umor iei in serios problema! Stii ca orice constipare inseamna ca organismului ii este greu sa elimine toxinele care se aduna prin intestine, da? Dati tare cu apa multa, fructe, legume, seminte de in rasnite amestecate prin mancare, stiti si voi :-)

    ReplyDelete
  5. Deci exact in faza asta suntem si noi, mai putin partea cu constipatia. Sa nu mai zic ca azi m-am prins ca vrea sa faca si l-am dus la baie :) Si a facut si el ca un om mare (desi are o luna de zile), doar ca deasupra chiuvetei :D Si asta e al treilea blog pe care ma laud :)))

    ReplyDelete
  6. cunosc faza cu mancatul cu capul in frigider :)); eu cateodata ii mai distrag atentia cu cate ceva si fug pe intuneric in bucatarie sa bag cate un patratel de ciocolata :))

    ReplyDelete
  7. Foarte fain textul!

    Andra

    ReplyDelete
  8. Foarte frumos scris! Mi-ai readus zambetul pe buzele (triste)de corporatista...:)))

    ReplyDelete
  9. It is not my fіrst time to pay a νіѕit this site, i am browsing thіs ѕіte dаilly and get nіce fаcts frοm here аll thе time.


    my homеpage - Property for Sale

    ReplyDelete
  10. Hi there, this weеkend is plеasant іn support
    of me, bесause this point in time i аm гeаding this great informative piece of writing heгe
    at my home.

    Hеre is my ωeb ρagе .

    .. no credit check loans

    ReplyDelete
  11. Textul foarte amuzant dar vin cu o rugaminte: puteti sa nu va mai asasinati toti cunoscutii cu astfel de detalii cand ii prindeti la inghesuiala? Thanks!

    ReplyDelete
  12. Mega super ultra tare ;;) Putem sa vedem si noi cum arata un jurnal de "rahat" ? =))

    ReplyDelete